România se pregătește pentru o reformă semnificativă în ceea ce privește documentele de identitate, odată cu implementarea noii Cărți Electronice de Identitate (CEI). Aceasta va înlocui treptat vechile buletine, iar tranziția va fi completă până pe 3 august 2031. Ministerul de Interne a confirmat că toate buletinele emise înainte de 2 august 2021 vor avea o valabilitate maximă până la această dată.
Conform regulamentelor Uniunii Europene, noile cărți electronice vor avea dimensiunea unui card bancar și vor îmbina funcțiile cărții de identitate cu cele ale cardului național de sănătate. Această unificare vizează îmbunătățirea securității documentelor de identitate și alinierea standardelor între statele membre ale UE. Astfel, cetățenii români vor beneficia de un sistem de identificare mai sigur și mai eficient, cu scopul de a facilita accesul la serviciile publice.
Noua carte electronică de identitate va avea rolul principal de autentificare în sistemele informatice ale administrației publice, inclusiv în cele ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Proiectul este deja în desfășurare, cu un pilot implementat în județul Cluj, unde s-au început emiterile noilor documente.
Actualele cărți de identitate vor fi eliminate treptat
Pentru tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani, cărțile de identitate vor avea o valabilitate de șapte ani, adaptându-se astfel la schimbările frecvente de aspect fizic din această etapă a vieții. În contrast, cetățenii cu vârste de peste 25 de ani vor avea cărți cu valabilitate extinsă până la 3 august 2031, conform noului regulament european.
De la începutul proiectului CEI, pe 2 august 2021, Ministerul de Interne a subliniat că toate cărțile de identitate simple emise vor avea un termen maxim de valabilitate. Acest lucru subliniază angajamentul României de a se alinia normelor europene, asigurându-se totodată că cetățenii au acces la documente de identitate moderne, sigure și funcționale.
În concluzie, cu noile cărți electronice de identitate, România își propune nu doar să răspundă cerințelor europene, dar și să simplifice viața cotidiană a cetățenilor, facilitând interacțiunea cu instituțiile statului și asigurând o identitate digitală mai robustă.
