Inflația continuă să fie o provocare majoră în România, care rămâne în septembrie 2024 țara cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană pentru a șaptea lună consecutiv, potrivit datelor furnizate de Eurostat. În timp ce rata anuală a inflației la nivelul Uniunii Europene a scăzut până la 2,1%, România se confruntă cu o rată de 4,8%, deși aceasta este o ușoară îmbunătățire față de luna august, când inflația era de 5,3%.

România, în topul inflației din UE

În contextul european, România este urmată de Belgia (4,3%) și Polonia (4,2%), în timp ce la polul opus, țări precum Irlanda și Lituania au raportat cele mai scăzute rate de inflație, de 0,0% și respectiv 0,4%. Datele evidențiază un contrast puternic între România și alte state membre ale Uniunii Europene, sugerând o persistență a presiunilor inflaționiste în economia românească.

Ce determină inflația ridicată în România?

Conform Institutului Național de Statistică (INS), inflația din România este influențată de o serie de factori. În septembrie 2024, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, mărfurile nealimentare cu 3,3%, iar serviciile au înregistrat o creștere impresionantă de 7,88%. Deși inflația a scăzut ușor față de luna august, aceste creșteri reflectă o presiune constantă asupra puterii de cumpărare a românilor, în special în domeniile esențiale.

INS mai precizează că, în primele nouă luni ale anului, rata inflației a ajuns la 3,8%, în timp ce rata medie anuală a inflației, comparată cu aceeași perioadă din 2023, este de 6,1%.

Prognoza pentru 2024-2025

Banca Națională a României (BNR) a luat măsuri pentru a tempera inflația, revizuind în scădere prognoza pentru finalul anului 2024, de la 4,9% la 4%. De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că se așteaptă ca inflația să scadă în continuare, până la 3,4% la sfârșitul anului 2025.

Inflația de bază, un indicator atent urmărit de Banca Centrală Europeană (BCE), a înregistrat o scădere modestă, de la 2,8% în august la 2,7% în septembrie. Acest indicator exclude prețurile pentru bunuri volatile precum energia și alimentele, dar reflectă totuși presiunile inflaționiste din sectoare importante ale economiei.

Cu toate că prognozele indică o scădere a inflației în 2024 și 2025, România se află într-o poziție vulnerabilă, având în vedere că inflația ridicată continuă să afecteze puterea de cumpărare a cetățenilor și competitivitatea economică a țării. Prețurile ridicate la alimente și servicii esențiale rămân o provocare semnificativă pentru gospodării, mai ales în contextul în care economia globală este încă afectată de instabilități și incertitudini.

Cu toate acestea, reducerea prognozată a inflației de către BNR oferă un semnal pozitiv, indicând că măsurile de politică monetară ar putea începe să aibă un impact mai consistent în lunile următoare. Într-un context economic european în care majoritatea statelor membre se bucură de o scădere constantă a inflației, România va trebui să rămână vigilentă și să adopte măsuri eficiente pentru a se alinia tendințelor regionale.