România se pregătește să marcheze un moment important în viața politică, după alegerile din 1 decembrie 2024. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care convoacă noul Parlament, care se va reuni pe 20 decembrie, la ora 14:00, în Palatul Parlamentului.
O sesiune plină de provocări
Convocarea vine într-un context politic tensionat, dar cu perspective clare. Partidele proeuropene – PSD, PNL, USR și UDMR – au anunțat recent formarea unei coaliții majoritare, ce promite să sprijine un guvern de coaliție. Împreună, acestea dețin 304 mandate din totalul de 465, reprezentând o majoritate confortabilă de 66%.
Pe de altă parte, partidele suveraniste, precum AUR, SOS România și POT, dețin un total de 162 de mandate, marcând o creștere semnificativă față de ciclul legislativ anterior.
Structura noului Parlament
Legislatura 2024-2028 va fi compusă din 446 de deputați și senatori. Iată cum arată repartizarea mandatelor:
- PSD: 86 deputați, 36 senatori
- AUR: 63 deputați, 28 senatori
- PNL: 49 deputați, 22 senatori
- USR: 40 deputați, 19 senatori
- SOS România: 28 deputați, 12 senatori
- POT: 24 deputați, 7 senatori
- UDMR: 22 deputați, 10 senatori
- Grupul minorităților: 19 mandate în Camera Deputaților
Convocarea noului Parlament are loc cu o zi înainte de expirarea oficială a mandatului președintelui Klaus Iohannis. Totuși, Curtea Constituțională a decis ca acesta să rămână în funcție până la depunerea jurământului de către noul președinte.
Ce urmează?
În primele zile ale noii legislaturi, prioritatea va fi alegerea conducerii Camerei Deputaților și Senatului, urmată de negocieri pentru formarea guvernului. Deciziile luate în această perioadă vor seta tonul pentru următorii patru ani, într-un context politic marcat de schimbări majore și așteptări ridicate din partea cetățenilor.
