Anularea alegerilor prezidențiale din România este catalogată de Departamentul de Stat al SUA drept „o restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”. În Raportul privind drepturile omului pentru anul 2024, Washingtonul atrage atenția asupra unor derapaje democratice grave și asupra unor deficiențe majore în respectarea drepturilor fundamentale.

Potrivit documentului oficial, decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate rezultatele primului tur al prezidențialelor din 24 noiembrie, a fost considerată de mulți observatori ca fiind o ingerință politică fără precedent. CCR a invocat „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale”, susținând că acestea ar fi compromis corectitudinea scrutinului și ar fi fost influențate de o operațiune de informare a Rusiei pe rețelele sociale.

Totuși, raportul Departamentului de Stat notează că observatori independenți au sugerat că acea campanie online ar fi fost, de fapt, o activitate electorală organică a unui partid politic românesc, nu o ingerință străină.

Probleme grave privind presa liberă și libertatea de exprimare

Documentul american evidențiază și alte probleme majore privind drepturile omului în România:

• restricționarea libertății de exprimare;

• deficiențe în protecția presei independente;

• acte și amenințări motivate de antisemitism;

• lacune în apărarea drepturilor lucrătorilor și protecția copiilor.

Deși guvernul de la București a luat unele măsuri pentru identificarea și pedepsirea funcționarilor implicați în abuzuri, impunitatea a rămas o problemă serioasă, arată raportul.

Critici pentru România

Concluziile raportului reprezintă un semnal de alarmă la nivel internațional. Anularea alegerilor prezidențiale este privită nu doar ca o decizie controversată, ci și ca un precedent periculos pentru democrația românească.