Deputatul Cosmin Corendea susține necesitatea unei schimbări de abordare în politica externă a României, prin extinderea relațiilor diplomatice, valorificarea parteneriatelor economice și promovarea mai fermă a intereselor naționale în cadrul Uniunii Europene. Într-o intervenție susținută în Camera Deputaților, parlamentarul a criticat modul în care autoritățile române gestionează anumite dosare europene și a pledat pentru o diplomație orientată către rezultate concrete.

 

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Cosmin Corendea a avansat conceptul unei politici externe „de 360 de grade”, pe care îl consideră necesar pentru adaptarea României la transformările geopolitice din următoarele decenii.

 

„O politică externă de 360 de grade este singura opțiune viabilă pentru o redresare rapidă a diplomației românești, pentru o capacitare a competențelor reprezentanților români, pentru o politică economică aplicată, dar mai ales pentru o repoziționare COMPLEMENTARĂ și urgentă pe harta geopolitică a următorilor 50 de ani!”, a transmis deputatul.

 

În discursul susținut de la tribuna Camerei Deputaților, parlamentarul a făcut distincția între asumarea obligațiilor care decurg din apartenența la Uniunea Europeană și necesitatea apărării intereselor proprii în procesul de negociere și adoptare a deciziilor comunitare.

 

Potrivit acestuia, România trebuie să acționeze ca un stat membru cu drepturi depline, capabil să își susțină pozițiile și să participe activ la definirea politicilor europene, fără a transforma relația cu instituțiile de la Bruxelles într-un mecanism de aprobare prealabilă a deciziilor interne.

 

Cosmin Corendea a susținut că reprezentarea României în plan extern presupune „demnitate, coloană vertebrală, echilibru și fermitate”, invocând responsabilitatea celor care exercită funcții publice în raport cu interesele statului.

 

Deputatul a criticat, totodată, gestionarea comunicării dintre autoritățile de la București și instituțiile europene, referindu-se la situații în care, în opinia sa, chestiuni cu impact asupra României au fost discutate la Bruxelles înainte ca explicațiile să fie prezentate publicului român.

 

Unul dintre exemplele invocate a vizat fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Parlamentarul a făcut referire la o dispută privind aproximativ 770 de milioane de euro, asociind acest subiect cu necesitatea unei coordonări mai prudente între politica internă și reprezentarea externă.

 

În intervenția sa, Corendea a subliniat că fondurile europene destinate României trebuie tratate ca resurse pentru dezvoltarea țării, nu ca instrumente ale disputelor dintre partidele sau reprezentanții politici.

 

Discursul a inclus și o referire la poziția României în cadrul procesului decizional al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește extinderea blocului comunitar și posibilele modificări ale regulilor de vot.

 

Deputatul a susținut necesitatea unei dezbateri asupra păstrării regulii unanimității în domeniile sensibile ale politicii externe europene. În opinia sa, acest mecanism reprezintă o garanție pentru participarea statelor membre la deciziile cu implicații strategice majore.

 

Corendea a argumentat că eventualele modificări ale regulilor de vot trebuie analizate inclusiv prin prisma avantajelor și riscurilor pentru România, înainte de asumarea unei poziții oficiale.

 

„Politica externă nu se face prin automatism și nici prin conformism”, a afirmat deputatul, insistând asupra necesității unei diplomații capabile să negocieze și să construiască alianțe.

 

Abordarea promovată de parlamentarul român presupune, potrivit mesajului său public, o repoziționare complementară a României în relațiile internaționale, prin consolidarea parteneriatelor existente și dezvoltarea unor noi direcții de cooperare politică și economică.

 

În acest cadru, conceptul de politică externă „de 360 de grade” este prezentat de Cosmin Corendea ca o alternativă la limitarea acțiunii diplomatice la un număr restrâns de dosare sau relații bilaterale, cu accent pe capacitatea României de a-și promova obiectivele în mai multe regiuni și formate de cooperare.

 

Intervenția parlamentarului reunește astfel două direcții: revizuirea modului în care România își reprezintă interesele în instituțiile europene și extinderea orizontului diplomatic și economic, în perspectiva schimbărilor geopolitice pe termen lung.