Datele recente arată că românii lucrează în medie peste 40 de ore pe săptămână, plasându-se printre cei mai harnici cetățeni ai Europei, în special în sectoarele agricole și industriale.
Un nou raport realizat de Eurostat și analizat de publicația Profit.ro dezvăluie că românii, alături de alte țări din Balcani, muncesc cele mai multe ore pe săptămână din întreaga Uniune Europeană. În timp ce în statele din Europa de Vest, precum Olanda, angajații au săptămâni de lucru mult mai scurte, cu o medie de 32 de ore, în România acest număr depășește 40 de ore. Aceste date reflectă diferențele economice și culturale între regiunile Europei și relevă o tendință de muncă intensă în țările cu un PIB pe cap de locuitor mai redus.
În România, multe dintre locurile de muncă sunt concentrate în agricultură, un sector care implică săptămâni de lucru extinse. Datele Eurostat arată că angajații din agricultură, silvicultură și pescuit au săptămâni de muncă de aproximativ 44 de ore, depășind media națională. Acest lucru reflectă și o distribuție semnificativă a forței de muncă în aceste sectoare – aproximativ 20% din români lucrează în agricultură, un procent similar cu cel din alte țări balcanice, cum ar fi Bosnia și Herțegovina sau Serbia.
„România are una dintre cele mai ridicate rate de muncă săptămânală din Europa, dar această tendință reflectă, în mare parte, structura economică a țării și sectorul agricol încă dominant. Orele lungi de muncă pot fi atât o binecuvântare, cât și o provocare pentru economie. Pe de o parte, ele sugerează o disponibilitate și o etică a muncii impresionantă, dar, pe de altă parte, ridică întrebări despre productivitatea per oră și calitatea vieții lucrătorilor”, explică, un analist economic
Un fenomen care depășește granițele României
Situația României nu este singulară în regiune. Alte țări din Europa de Sud-Est, precum Turcia, Serbia și Grecia, înregistrează de asemenea săptămâni lungi de muncă, de multe ori din aceleași motive economice. În aceste țări, o mare parte din forța de muncă este angajată în sectoare care necesită efort fizic și ore îndelungate, în special în agricultură și construcții.
În Grecia, noile reforme introduse în 2024 permit o săptămână de lucru de șase zile în anumite industrii, o măsură ce vizează creșterea productivității în contextul problemelor demografice și economice. Această lege a fost introdusă ca răspuns la scăderea forței de muncă disponibile și la necesitatea de a combate munca nedeclarată, permițând angajaților să muncească opt ore suplimentare în a șasea zi a săptămânii, cu un supliment de 40% la salariu.
Orele lungi de muncă: Productivitate sau oboseală?
Pe lângă factorii economici și de infrastructură, există și întrebări privind productivitatea și sănătatea pe termen lung a lucrătorilor români. Deși orele lungi de muncă pot sugera o forță de muncă dedicată, acest lucru nu se traduce întotdeauna în productivitate mai mare. Multe studii internaționale sugerează că orele suplimentare nu garantează neapărat eficiență, iar productivitatea per oră tinde să scadă odată cu creșterea numărului de ore lucrate.
Datele recente care plasează România printre țările cu cele mai multe ore lucrate săptămânal evidențiază un paradox între volumul de muncă și productivitate. Pe măsură ce economia României evoluează și migrează către sectoare mai avansate tehnologic, există o nevoie tot mai mare de a îmbunătăți eficiența muncii și de a promova un echilibru mai sănătos între viața personală și cea profesională.
