26 octombrie 2025 marchează una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, protectorul Tesalonicului și apărător al credinței. În popor, ziua de Sfântul Dumitru este încărcată de tradiții, obiceiuri străvechi și superstiții care anunță schimbarea anotimpurilor și trecerea spre iarnă.

Cine a fost Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir

Sfântul Dumitru a trăit în secolul al III-lea, în Tesalonic, și provenea dintr-o familie nobilă. Deși a avut o poziție înaltă în armată, a ales să își dedice viața propovăduirii credinței creștine. Pentru curajul său, a fost întemnițat și ucis, dar credința populară spune că din mormântul său a izvorât mir — un semn al sfințeniei sale.

Astăzi, moaștele Sfântului Dumitru se află în Catedrala din Tesalonic, Grecia, unde atrag anual zeci de mii de pelerini din întreaga lume. În România, sfântul este considerat ocrotitorul Bucureștiului și apărătorul celor aflați în primejdii, fiind unul dintre cei mai iubiți sfinți ai toamnei.

Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru

Ziua de Sfântul Dumitru este un reper important în calendarul popular. Este considerată momentul în care se „dezleagă iarna”, iar vremea de pe 26 octombrie arată cum va fi anotimpul rece.

• Dacă ziua este caldă și senină, tradiția spune că iarna va fi blândă și scurtă.
• Dacă plouă sau ninge, urmează o iarnă grea și de durată.
• Luna plină pe cer senin prevesteste o iarnă liniștită, în timp ce norii sau luna nouă indică o iarnă apropiată.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este aprinderea „Focurilor lui Sâmedru”. În noaptea dinaintea sărbătorii, oamenii aprindeau ruguri uriașe în curți sau pe dealuri, crezând că focul alungă spiritele rele și aduce noroc, sănătate și belșug.

Tinerii săreau peste foc pentru a-și asigura prosperitatea în anul următor, iar gospodarii aprindeau torțe pentru a binecuvânta animalele și ogoarele. În unele sate, copiii primeau mere, nuci sau colaci, simboluri ale belșugului și ale comuniunii.

Sfântul Dumitru și legătura cu animalele

Sfântul Dumitru este considerat protectorul animalelor sălbatice, în special al lupilor. În credințele populare, se spune că în această perioadă lupii își pot întoarce capul, un semn al magiei naturii și al puterii divine.

Pentru a se feri de necazuri, oamenii nu lucrau cu obiecte ascuțite (cuțite, ace, topoare), temându-se că pot atrage ghinionul sau accidentele. În unele regiuni, gospodarii stropeau animalele cu agheasmă și le dădeau să guste din ofrandele binecuvântate la biserică.

Obiceiuri populare și semnificații

În mediul rural, Sfântul Dumitru marchează începutul iernii pastorale – ciobanii coborau turmele de la munte, iar oamenii își făceau provizii pentru anotimpul rece.

Se spune că dacă frunzele cad devreme, iarna va veni repede, iar dacă se țin încă în pomi, vom avea parte de o toamnă lungă și blândă.

În unele zone din Oltenia și Muntenia, femeile pregăteau bucate tradiționale, precum sarmale, colaci și mere coapte, pentru a le împărți în memoria celor adormiți.

Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dumitru

Conform tradiției, ziua de Sfântul Dumitru trebuie respectată cu credință și cumpătare. Iată câteva lucruri interzise în această zi:

• Nu se lucrează în gospodărie (nu se spală, nu se coase, nu se dă cu mătura);

• Nu se folosesc obiecte ascuțite – simbol al ruperii norocului;

• Nu se fac certuri sau reproșuri, pentru a nu atrage necazuri în familie;

• Nu se oferă împrumuturi sau bani, pentru a nu pierde prosperitatea.

Dincolo de tradiții și superstiții, sărbătoarea de Sfântul Dumitru este o zi a credinței și a recunoștinței. Este momentul în care oamenii mulțumesc pentru recolta anului și se pregătesc pentru perioada de odihnă și reflecție care urmează.

În biserici se oficiază slujbe speciale în cinstea sfântului, iar credincioșii aprind lumânări pentru sănătate și pentru sufletele celor dragi plecați dintre noi.