România trăiește un moment istoric. În ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, are loc sfințirea picturii Catedralei Naționale, cel mai amplu proiect religios și cultural al țării din ultimele decenii. La eveniment sunt așteptați peste 10.000 de pelerini și 2.500 de invitați oficiali, printre care Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Patriarhul Daniel, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Ilie Bolojan și primarul general Nicușor Dan.

Slujba de sfințire va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Daniel, alături de un sobor impresionant: 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Evenimentul, care marchează și 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea Patriarhiei Române, va fi transmis în direct de TVR și Trinitas TV.

Catedrala Națională – o lucrare a recordurilor

După 15 ani de muncă, Catedrala Națională este finalizată complet, devenind cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălțime de 127 de metri. Construcția a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din donații, fonduri publice și contribuția Patriarhiei Române.

Inspirată din arhitectura brâncovenească și bizantină, catedrala domină zona Dealului Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului, și se întinde pe o suprafață de aproape șase hectare. În interior se regăsesc un muzeu, un paraclis, spații culturale și sociale, precum și cel mai mare iconostas ortodox din lume, realizat în tehnica mozaicului.

Lucrările de pictură, desfășurate între 2019 și 2025, acoperă o suprafață impresionantă de 25.000 de metri pătrați. Mozaicurile redau scene biblice din Vechiul și Noul Testament și au fost realizate de echipa pictorului Daniel Codrescu, folosind materiale aduse din Veneția și Carrara.

Înălțimea turlei principale atinge 120 de metri, iar crucea metalică de 7 metri și 7 tone, montată în aprilie 2025, veghează asupra Capitalei. Clopotnița adăpostește șase clopote turnate la Innsbruck, cel mai mare dintre ele cântărind 25 de tone.

O construcție născută dintr-un vis de secol

Ideea ridicării unei Catedrale Naționale datează încă din timpul Regelui Carol I, fiind reluată de Patriarhul Miron Cristea, dar amânată de războaie și de regimul comunist. După 1989, Patriarhul Teoctist a repus proiectul în discuție, iar în 2007 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 376, care a permis finanțarea construcției.

Lucrările efective au început în 2010, iar în 2018, la Centenarul Marii Uniri, a avut loc sfințirea altarului, la care au participat peste 150.000 de credincioși.

Evenimentul de sfințire: ordine, emoție și credință

Slujba începe la ora 7:30, iar sfințirea propriu-zisă a picturii are loc de la ora 10:30, urmată de o procesiune la care vor participa oficialii, invitații și pelerinii.

Credincioșii vor putea urmări evenimentul pe ecrane gigant amplasate în jurul esplanadei, care poate găzdui peste 20.000 de persoane. După ora 20:00, Catedrala va fi deschisă publicului larg pentru închinare în Sfântul Altar.

Accesul pelerinilor se face doar pe baza unui ecuson special și a unui act de identitate. Cei care nu vor reuși să participe duminică se pot închina în altar până la 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții.

Un simbol al credinței românești

Deși construcția a fost contestată inițial, astăzi, Catedrala Mântuirii Neamului este privită ca un simbol al demnității și al unității spirituale a românilor.

„Dimensiunile impresionante ale acestei catedrale dau mărturie despre importanța și amploarea celebrărilor legate de autodeterminarea și demnitatea Patriarhiei Române”, a transmis Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I.

Pentru mulți credincioși, evenimentul de duminică nu este doar o inaugurare, ci împlinirea unui vis de generații – acela al unei catedrale care să poarte numele întregului neam românesc.