Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni, 20 octombrie 2025, să admită obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cunoscută public drept legea reformei pensiilor magistraților.

Decizia vine după două amânări succesive, din 24 septembrie și 8 octombrie, și marchează o nouă confruntare între puterea judecătorească și Executiv, pe fondul reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

CCR: Legea privind pensiile speciale încalcă principiile statului de drept

Potrivit comunicatului oficial transmis de Curtea Constituțională, judecătorii au constatat că actul normativ încalcă mai multe prevederi fundamentale ale Constituției, inclusiv principiile statului de drept și ale independenței justiției.

Legea fusese adoptată de Guvern prin procedura de angajare a răspunderii, o metodă considerată de magistrați abuzivă și lipsită de transparență.

În motivarea sa, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că proiectul de lege „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

„Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, transmitea ÎCCJ într-un comunicat de presă anterior.

În sesizarea depusă la începutul lunii septembrie, ÎCCJ a reclamat mai multe aspecte esențiale:

• Încălcarea principiului independenței justiției și a statutului constituțional al magistraților;

• Nerespectarea securității juridice și a principiului neretroactivității legii;

• Discriminări nejustificate între categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu;

• Lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra formei finale a legii;

• Depășirea atribuțiilor Guvernului prin angajarea răspunderii fără o dezbatere parlamentară completă.

Legea contestată prevedea, printre altele, plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, precum și creșterea vechimii necesare la 35 de ani.

Decizia CCR are un impact major asupra reformei pensiilor speciale, una dintre condiționalitățile asumate de România prin PNRR, care condiționează accesul la fonduri europene.

Admiterea sesizării înseamnă că legea este neconstituțională și va fi retrimisă Parlamentului și Guvernului pentru reexaminare și corectare.

Executivul condus de premierul Ilie Bolojan urmează să analizeze decizia Curții și să propună o nouă formulă legislativă care să respecte cerințele constituționale, dar și angajamentele europene.