România riscă o pierdere de 500 de milioane de euro din PNRR din cauza problemelor din sectorul energetic. Conform surselor guvernamentale, România se confruntă cu riscul de a pierde până la 500 de milioane de euro din cea de-a treia tranșă de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cauza principală a acestei situații este nerealizarea reformei managementului în cadrul companiilor de stat din domeniul energetic.
Comisia Europeană a semnalat neajunsuri la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, unde au fost numite în consiliile de administrație persoane considerate incompatibile cu funcțiile pe care le dețin. Procesul de selecție a acestor persoane nu a fost considerat suficient de transparent. Un exemplu de incompatibilitate este numirea unor membri ai comitetului de nominalizare și remunerare în funcții de conducere ale acestor companii. Conform informațiilor obținute de HotNews.ro, guvernul nu intenționează să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă (OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016) și nu are planuri de a rezilia contractele persoanelor considerate incompatibile de Comisia Europeană, deși pierderile financiare sunt semnificative: 500 de milioane de euro dintr-o cerere de plată totală de 2,7 miliarde de euro.
Dacă persoanele incompatibile ar fi demise, compensațiile acordate ar fi de aproximativ 5-6 milioane de euro, mult mai mici decât sumele pierdute. Totuși, numirile controversate sunt susținute puternic din punct de vedere politic, iar nimeni nu pare dispus să își asume responsabilitatea de a rezilia contractele problematice.
România se va confrunta cu pierderi financiare
Ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, a recunoscut recent că România se va confrunta cu pierderi financiare. „Există trei jaloane care rămân în discuție cu Comisia Europeană. Ne așteptăm la o plată parțială. Avem la dispoziție șase luni pentru a reglementa aceste probleme, însoțite de decizii politice”, a declarat Câciu.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care sunt selectați managerii în companiile energetice. „Comisia a afirmat că nu putem accepta astfel de practici, deoarece un subordonat al unui secretar de stat nu ar trebui să conducă selecția, ceea ce reprezintă o incompatibilitate majoră”, a explicat Ciolacu.
Deși aceste probleme au fost recunoscute, guvernul nu intenționează să le abordeze, conform surselor guvernamentale. În acest context, numiri controversate continuă să apară.
Recent, Transelectrica a anunțat la Bursa de Valori București numirea noilor membri ai Directoratului: Florin-Cristian Tătaru, Victor Moraru, Stefăniță Munteanu, Cătălin-Constantin Nadolu și Vasile-Cosmin Nicula. Corpul de control al prim-ministrului a descoperit nereguli în procedura de selecție a directoratului, iar aceasta va trebui reluată.
Directoratul va fi condus de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean fără experiență în domeniul energetic, susținut de premierul Marcel Ciolacu. De asemenea, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, va face parte din Directorat, după ce a demisionat din super-agenția AMEPIP din cauza suspiciunilor de incompatibilitate, având în vedere că a numit membri ai comisiei care l-au selectat.
În ciuda acestor probleme, oficialii Ministerului Energiei nu recunosc existența acestora. Surse guvernamentale susțin că la șase companii energetice numirile nu respectă cerințele Comisiei Europene. HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei detalii despre aceste companii și măsurile luate pentru remedierea situației, însă ministerul a refuzat să ofere un răspuns clar, limitându-se la a spune că „documentele necesare pentru atingerea obiectivelor asumate au fost transmise Comisiei Europene”.
În cadrul Componentei C6 Energie, cererea de plată 3 din PNRR include următoarele reforme:
- Reforma pieței de energie electrică: înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și crearea unui cadru legislativ stimulativ pentru investiții în producția de electricitate din surse regenerabile.
- Îmbunătățirea guvernanței corporative: a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.
- Reducerea intensității energetice a economiei: dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie.
